Carte ..:: Mitul normalității ::.. Gabor Maté

Cea mai recentă carte a lui Gabor Maté pare că este pe buzele sau noptierele tuturor, cel puțin în bula mea. După ce am parcurs-o, am înțeles și de ce a devenit asa populară, atât de rapid, deci am hotărât să împărtășesc cu voi câteva idei cu care am rămas eu, în mai multe părți – aceasta este prima parte.

Cartea este foarte densă, foarte fain structurată și explicată, deci nu-mi propun să vă fac un rezumat, ci să vă ofer suficient cât să vă fie util, dacă vă veți opri aici, sau poate suficient cât să vă gândiți ce valoare vă poate aduce, dacă o lecturați.

1 Redefinirea traumei

„Trauma” este un termen foarte popular în ultima vreme, cam cum era depresia acum 2 ani, dar cred că este important să ne definim ce înseamnă. Eu una ader la definiția dr. Maté și anume: trauma este „o rană internă, o ruptură de durată sau o divizare a sinelui datorată unor evenimente care ne-au rănit.” Așadar trauma este „în primul rând ceea ce se întâmplă în interiorul nostru ca urmare a evenimentelor la care suntem expuși, nu evenimentele în sine”.

Trauma nu este ceea ce ți se întâmplă, ci ceea ce se întâmplă în tine.

Gabor Maté

Gândește-te un accident de mașină, cu victimă. Accidentul este ceea ce ți se întâmplă, dar rana este ceea ce durează. La fel, trauma este o „leziune” psihică, conectată cu sistemul nervos, cu mintea și corpul nostru, având efecte mult timp după producerea evenimentului și putând fi activată în orice moment. Atunci când o traumă nu se vindecă, fie rămâne deschisă, fie este acoperită de o cicatrice groasă. Ca rană deschisă va fi o sursă constantă de suferință, la cel mai mic stimul. O cicatrice are rol dublu, pe de-o parte protejează, pe de altă parte este dură, inflexibilă, amorțită.  

Traumele ne țin blocați în trecut, împiedicându-ne să trăim, suprimând durerea și părțile nedorite din noi, fragmentând sinele. Traumele ne afecteză imaginea de sine, ne otrăvesc relațiile, ne iau bucuria de a trăi.

Trauma este poate cea mai evitată, ignorată, negate, neînțeleasă, netratată cauză a suferinței umane.

Peter Levine

2 Un exercițiu care ne invită la autenticitate

Printre altele, Dr. Maté ne propune un exercițiu de auto-investigație (lipsă de cuvinte mai potrivite pentru self-inquiry, căci am parcurs cartea în engleză) care mie mi s-a părut foarte valoros. Probabil că cea mai bună metodă de a ne “feri” de traume este aceea de a trăi o viață autentică, cu libertatea de a fi cine suntem cu adevărat, în care să luăm decizii conștiente.

Exercițiul este propus a fi realizat zilnic, săptămânal, sau cu orice frecvență este posibilă pentru tine, atâta timp cât îți asumi un calendar și îl faci cel puțin o dată pe săptămână.

Scopul exercițiului este să ne clarificăm diferența între personalitate și identitate, căci noi nu suntem personalitatea noastră. Personalitatea este o adaptare, pentru unii extremă, un mecanism de coping care nu reflectă neapărat cine suntem. Personalitatea noastră este conturată din momentul în care ne naștem, de-a lungul vieții prin interacțiunile cu persoanele care au grijă de noi, familia, comunitatea, societatea.

The essence of trauma is loss of contact with yourself, loss of connection to yourself.

Gabor Maté

Cel mai bun mod de a realiza exercițiul este în formă scrisă, într-o cameră liniștită, în care nu ești distras. Scriind răspunsurile, ideal de mână, îți vei activa mintea mai profund decât prin simpla observare a răspunsurilor. Mai mult, vei putea să îți observi și progresul.

Exercițiul constă într-un set de 6 întrebări menite să ne ajute să regăsim calea către un sine autentic.

Gabor ne încurajează să folosim curiozitatea și compasiunea și să ne întrebăm “de ce”, în situația în care folosim cea mai „jalnică” scuză din lume “Aș face exercițiul, dar nu am timp”. Așa cum spune Gabor cu toții avem timp, dar nu cu toții îl folosim cu intenție.

Îmi place în mod deosebit “intenția” din fraza de mai sus și este ceva ce lucrez și eu cu clienții mei în coaching: a trăi o viață intențională, nu doar în direcția dată de „puterea intenției”, ci înspre decizii conștiente, asumate ;i libertate de a fi.

Cum te pregătești pentru exercițiu?

  • Ia-ți angajamentul de a face exercițiul periodic.
  • Găsește un spațiu liniștit, fără distrageri.
  • Ia o agendă și un instrument de scris.

Dacă folosești o agenda digitală, tip remarkable, lasă-mi adresa ta de email mai jos sau în comentariu (nu vor fi publice) și îți voi trimite template-ul meu de fișier și cum îl poți folosi.

Iată întrebările:


🤔
Întrebarea #1: În ariile importante ale vieții mele, la ce spun nu?

Cu alte cuvinte, unde am simțit, azi sau săptămâna aceasta (în funcție de recurența exercițiului), un “NU” care se voia exprimat, dar l-am suprimat spunând un “DA” (sau o tăcere)?

Ar trebui să ne uităm la tipare cronice, nu la decizii punctuale de a ajuta pe alții, deci spre exemplu atunci când acceptăm o sarcină în plus la birou, nu atunci când îngrijim un membru al familiei care este bolnav SAU atunci când acceptăm întreruperi de la un coleg sau când oferim ca feedback ceva ceea ce știam că persoana vrea să audă, nu ce aveam de spus. (termenul folosit de dr. Maté este unwilled selflessness) SAU atunci când ieșim cu un prieten deși știm că avem nevoie să ne odihnim, dar nu dorim să îl dezamăgim.

Întrebare ajutătoare: #1.1. Cu cine și în ce situații ți-a fost cel mai greu să spui NU? Și dacă ai spus NU, ai făcut-o reticent, cerându-ți scuze sau simțindu-te vinovat(ă)? Te-ai criticat după?

Impactul acțiunii de a nu spune NU este tratat pe larg în cartea “Când corpul spune NU”, pe scurt iată efectele asupra corpului, emoțiilor și relațiilor interpersonale:

  • fizic: insomnie, durere de spate, spasme musculare, gură urcată, răceli frecvente, dureri abdominale, probleme digestive, oboseală, dureri de cap, urticarie, lipsa poftei de mâncare sau nevoia de mânca mai mult decât ai nevoie.
  • emoțional: tristețe, înstrăinare, anxietate, plictiseală, pierderea plăcerii, autoironie ca simț al umorului.
  • interpersonal: resentimente față de oameni sau situații în care am ascuns un NU autentic.

🤔
Întrebarea #2: Ce pierd datorită incapacității de a spune nu?

Vei observa că impactul va fi pe una dintre cele 3 sfere menționate anterior: fizic, emotional sau interpersonal.

Exemple de pierderi: distracție, bucurie, spontaneitate, respect, libido, oportunități de creștere și adventură.


🤔
Întrebarea #3: Ce semne fizice trec cu vederea? Ce simptome am ignorat care ar putea fi semnale de alarmă?

Această întrebare ne readuce la impactul asupra corpului, cu încrederea că semnele în corp ne vor revela unde nu am fost autentici și unde nu. Dr Maté ne invită să facem un inventar al corpului zilnic sau săptămânal. Acest inventar este un plan B esențial, mai ales pentru aceia dintre noi care nici măcar nu realizează cât de multe suprimă.

Scopul ar fi să ne monitorizam periodic simptomele, oboseala, durerea de spate persistentă, și să ne întrebăm ce NU nespus ar putea să ne indice.


🤔
Întrebarea #4: Care este povestea nespusă din spatele incapacității mele de a spune NU?

Povestea este ceea ce hrănește tiparul uzual în care ne refuzam NU-ul, mai exact explicația, justificarea, raționalizarea, care fac aceste obiceiuri să pară normale și chiar necesare. În realitate ele provin din credințe limitative despre noi și, cel mai adesea, nu suntem conștienți că sunt povești, deci ne gândim și ne comportăm de parcă ar fi adevărate.

Exemplu: din cauza comportamentului lui X este mai simplu să nu spunem NU, decât să ne asumăm consecința.

Întrebare ajutătoare: #4.1 Ce cred eu despre mine, încât îmi neg propriile nevoi atât de mult?

Dar de ce nu spun oamenii NU, ce poate să însemne NU-ul?

  • NU poate însemna că nu pot face ceva, deci semn de slăbiciune, iar noi trebuie să fim puternici.
  • Ne spunem că trebuie să fim buni ca să merităm iubire, deci, dacă spunem NU, nu suntem demni de iubire.  
  • Considerăm că suntem responsabili pentru sentimentele ceclorlați, deci nu vrem să îi dezamăgim
  • Am fi egoiști dacă am spune NU.

Dr Maté explică aici cum, deseori, aplicăm standarde duble și suntem mai înțelegători cu cei din jur, pe care nu îi judecăm la fel ca pe noi înșine.


🤔
Întrebarea #5: Unde am învățat aceste povești?

Nu ne naștem cu sentimentul că nu valorăm nimic. Ne dezvoltăm simțul valorii personale prin interacțiunile cu persoanele care ne îngrijesc.

Intenția cu care ne uităm la trecutul nostru este că “Atunci când realizezi cum a apărut suferința ta, ai început să te eliberezi de ea” (Buddha). Așadar această întrebare ne invită să ne uităm sincer la experiențele din copilărie – nu așa cum ne-am fi dorit să fie, ci așa cum au fost.

Atunci când realizezi cum a apărut suferința ta, ai început să te eliberezi de ea.

Buddha

🤔
Întrebarea #6: Unde am ignorat un „DA” care voia să fie spus?

În cele din urmă, Dr. Gabor Maté ne cere să tratăm un „DA” reținut cu aceeași criticitate ca și „NU” înăbușit, deoarece ambele ne pot îmbolnăvi. El ne invită să reflectăm la ocaziile în care am sacrificat „DA” în numele datoriei sau din cauza fricii.

Întreabă-te: Ce ai vrut să faci, să manifești, să creezi, să spui și ți-ai refuzat în numele datoriei percepute sau din frică? Ce dorință de joacă și explorare ți-ai ignorat? Ce bucurii ți-ai negat din convingerea că nu le meriți sau din teama condiționată că îți vor fi luate?

Angajamentul de a practica acest exercițiu pentru o lungă perioadă de timp se poate dovedi transformator pentru mulți dintre noi. Ne poate ajuta să identificăm tipare din viața noastră care necesită o schimbare rapidă și ne poate salva literalmente corpurile de la prăbușire.

Mai multe pe aceeași temă, în interviul de mai jos.

Dacă ți-a plăcut acest articol, te-ar putea interesa și următoarele:

 Alte cărți despre care am scris:

Despre Gabor Maté 

Dr. Gabor Maté (@DrGaborMate) este un vorbitor renumit și autor de bestselleruri, foarte căutat pentru experiența sa pe o serie de subiecte care includ dependența, stresul și dezvoltarea timpurie. Dr. Maté a scris mai multe cărți de succes, inclusiv cartea premiată In the Realm of Hungry Ghosts: Close Encounters with Addiction, When the Body Says No: Understanding the Stress-Disease Connection și Scattered: How Attention Deficit Disorder Originates and What You can do about it. De asemenea, a fost coautor al cărții Hold On to Your Kids: Why Parents Need to Matter More Than Peers. Lucrările sale au fost publicate la nivel internațional în aproape treizeci de limbi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s