Când eram copil îmi găseam „liniștea” în mica bucătărie a apartamentului cu 2 camere decomandat, în care locuiam cu ai mei. Oricând căutam adăpost de furtună, mă refugiam acolo, eu, căștile de la walkman, casetofonul cu luminițe luat din piață de la ruși și cărți, caiete, creioane. Citeam și scriam – scriam teme, poezii sau jurnal, scriam, în timp ce pe urechi îmi urla muzica în căști. Parcă totul în jur dispărea iar eu eram liberă să plâng, să simt, să fiu.
Apoi mi-am găsit liniștea în distanță. Liceul și facultatea alese astfel încât să am un traseu mai lung de parcurs. Nu mă deranja că vedeam răsăritul iarna de pe geamul laboratorului de biologie. Ajungeam jumătate de oră mai devreme, era liniște și întuneric în jur, iar pe drum căștile îmi țineau companie, muzica mi-era prietenă, confidentă, terapeut.
Apoi mi-am găsit liniștea în sport, dar firul roșu este și aici condus de muzică, nu doar de omul din fața mea.
De când sunt șoferiță am descoperit sentimentul de liniște la volan, chiar și așa și eu conduc în București. Americanismul „going for a drive” are ceva substanță în el. Adevărat că și aici muzica este de cele mai multe ori prezentă, uneori la volume mari.
Mi-am găsit liniștea în mare, în valuri, în măreție, în vârf de munte, în pădure, în învingerea fricilor …
În ultimii ani, de când sunt mamă, am ajuns să leg liniștea mea tot mai mult de exterior. Voi fi liniștită
- atunci când cresc copiii și nu vor mai urla (yeah right de parcă asta se întâmplă vreodată),
- atunci când ajung în vacanță (biggest parenting lie),
- atunci când ajung la un nivel în antreprenoriat,
- atunci când voi face ceea ce îmi doresc, ce visez,
- atunci când voi câștiga o sumă de bani,
- atunci când vor înceta conflictele de sub acoperișul unei anume căsuțe,
- atunci când … ajungând spre prezent …
- atunci când mă voi stabiliza după divorț,
- atunci când îmi voi lua mașină …
- atunci când nu se vor mai certa copiii pe jucării sau pe mine …
O găsesc azi în râsul copiilor și în bucuria lor, în momentele în care eu râd cu poftă fără grijă de nimic, în momente de armonie când cei dragi din jur se simt bine iar inima mea mai crește puțin, în mici momente de prezență pură și frumoasă care se strecoară și mă surprind.
Vorbind astăzi pe un grup de suport pentru mame care trec prin divorț despre liniște și despre cum și eu am așteptat mereu un prag în care urma să mă aștepte cufărul fermecat cu liniștea împachetată frumos, iar când ajungeam la el mai luam o palmă și pe celălalt obraz și o luam de la început.
Asta pentru că adevărul e că liniștea, ca și libertatea, vine din interior. Ori o ai, ori nu o ai. Un munte stă la fel de înalt indiferent de furtuna din jurul lui, căci având pace în inima, tot zgomotul jur nu o poate risipi.
Muzica despre care vă tot vorbesc poate fi ușor privită ca evadare, izolare, fugă din prezent, ceea ce nu este adevărat. Pentru mine muzica a fost mereu un mijloc de exprimare și m-a ajutat verbalizând ceea ce eu nu puteam, urlând atunci când eu eram prea bărbată sau prea speriată ca să o fac, ajutându-mă să trăiesc, să plâng de fapt emoțiile acelea grele pe care educația de tip „nu plânge” nu îmi permitea să le eliberez.
Tu unde îți găsești refugiu și ce prag vrei să treci, înainte de a privi în interior?
Și care este playlistul tău?
Mămica Autentică 
Cât de frumos ai scris! 😀
Și pentru mine muzica are un rol important în tot ce fac. Și liniștea mea chiar izvorăște din interior. Ceea ce e de bine, înseamnă că sunt împăcată cu tot ce mi se întâmplă.
De cele mai multe ori playlistul meu include melodii romantice latino-americane (am eu așa o impresie că oamenii ăștia iubesc frumos, fără a-i discrimina în vreun fel pe toți ceilalți – e doar o preferință personală). Dar ascult și multe melodii line, ușoare, destinate orelor de yoga, spa și meditație, și chiar sunt atentă la ce mai e nou pe piața muzicală comercială (dar de aceste melodii mă plictisesc cel mai repede).
ApreciazăApreciază
Ma bucur tare! Multumesc de mesaj.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Liniste, libertate, cuvinte cu greutate. Suntem prea mult ancorati in trecut, in deciziile luate. Daca reusim sa ne eliberam de trecut, de absolut tot ce a fost bun sau rau (de clipele de tristete sau de bucurie). Daca nu mai cautam viitorul cu atata nerabdare, daca gasim prezentul de care uitam, vom avea linistea pe care o asteptam cu atata ardoare. Ma sui la volan si conduc ore intregi doar eu cu mine si cu gandurile mele. Visez frumos, totul din jurul meu dispare sosea, trafic….. absolut totul. Sunt atat de adanc in gandurile mele incat nu vad nimic in jur. Imi creez propria poveste in care sunt doar eu si iau cu mine doar ce si pe cine vreau eu. Ma mai trezesc atunci cand G.P.S-ul imi spune pe unde trebuie sa o iau. Mi se intampla uneori sa nu aud nici asta si reusesc sa ma incurc. Pentru mine nu a fost niciodata o problema faptul ca m-am ratacit (probabil pentru ca sunt un ratacit permanent🤔). Mi sa intamplat de multe ori sa am pe cineva in dreapta si eu sa visez la volan, sa fiu doar eu si atat. Ies din linistea mea atunci cand…… striga:”pune frana, nu vezi ca cei din fata sunt opriti?”. Atunci ma trezesc la realitate, o realitate care nu-mi place deloc. De ce aleg sa traiesc in aceasta realitate? In momentul in care scriu merg pe jos dea lungul unui râu imi vin in minte tot felul de mesaje greu de acceptat pentru mintea mea. Sunt oare liber? Sunt oare bun? Sunt oare……? Cine a decis sa fiu ceea ce sunt? Stiu doar ca inca nu am gasit in mine linistea de care am atata nevoie.
ApreciazăApreciază
Pare deja periculos ce spui… eu nu visez la volan incat sa nu stiu pe unde merg si nici nu recomand. Ai grija de tine, esti tot ce ai!
ApreciazăApreciază
[…] scutit de multă frustrare, furie, am trecut mult în rol de observator, am început să descopăr liniștea, tăcerea și să îmi deschid simțurile mai mult, înainte de a filtra cu mintea. [după o […]
ApreciazăApreciază
[…] fost un an în care am dorit multă liniște, dar am găsit multă furtună, căci nu poți găsi calea, când porți în tine un […]
ApreciazăApreciază
[…] apoi a urmat cel despre vulnerabilitate, și am continuat vorbind despre recunoștință, surse de liniște, vision board ca instrument de visare aplicată, despre procese decizionale, despre suflet, despre […]
ApreciazăApreciază