COVID și întoarcerea la umanitate

Nu sunt în măsură să scriu medical, nu e specialitatea mea. În același timp pot înțelege că, fără să ne panicăm suplimentar, este important să acționăm preventiv legat de COVID19. Sunt inundate canalele de comunicare cu informația că au fost înregistrate mai multe decese datorate gripei sezoniere și, cumva, situația coronavirus este băgată sub preș ca mai puțin importantă.

Eu cred însă că trebuie să privim dincolo de statistici, că oamenii sunt carne și oase, nu cifre pe hârtie.

O mortalitate de 2% pare a fi mică (am luat o medie, căci am găsit informații de la 1 la 3.5%), dacă ne uităm la procent. Dacă ne uităm la faptul că este un virus foarte contagios, ar trebui să ne uităm deja la cifre absolute, nu la procente.

În cifre absolute, o infectare de 10% din populația lumii, cu 2% mortalitate, ar însemna 14 milioane de morți. Aproape cât populația României, estimată la 19mil în 2019. Și asta fără să luăm în calcul că unele state precum Germania au estimat o rată de infectare de 60-70%.

People Silhouette during Sunset

În acest context mi se par lăudabile eforturile acelor companii care susțin angajații să lucreze de acasă, care anulează evenimente deși renunță și la veniturile aferente, care pun sănătatea oamenilor în fața profitului.

Știm că este bine să ai capacitatea de a vedea oportunități pe timp de criză și sunt afaceri care au avut mare succes profitând de criza economică din 2008 etc. Nu o să înteleg însă niciodată trecerea peste moralitate, etică, peste umanitate în definitiv. Câteva exemple?

  • o berarie mare, cu capacitate peste 1000 de persoane și spectacole cu mult mai multe persoane prezente, se lăuda azi online despre cum vor limita accesul la evenimente la 900 de persoane (fiind astfel sub limita de 1000) și vor returna celorlați banii.
  • un spațiu mare de știință pentru copii organiza Școala de primăvară 11-20 martie, în condițiile în care se închid toate aceste locații.
  • un centru de ateliere organizează (încă!) Miniclub de vacanță 11-20 martie.

Sunt mamă și am și eu copiii acasă. Lucrez și eu, lucrează și tatăl lor. Ne-am mobilizat însă și vom acoperi perioada aceasta fără să îi ducem în mall sau la locuri de joacă, ci rămânând pe lângă casă, pe la mine, pe la el, pe unde putem.

S-au închis și ambele after-uri ale copiilor. Le vom plăti pe amândouă (se scad doar mesele), căci învățătoarele au și ele nevoie de salariu, sediul de chirie etc.

  • Ne pică bine? Nu! Niciodată nu îți pică bine copilul bolnav sau copilul acasă, când tu ai 1 milion de lucruri în aer.
  • Ne plângem? Nu!
  • Punem în pericol pe alții? Nu!

Știm că este o situație pe care fiecare dintre noi poate alege să o agraveze sau să încerce să o limiteze. Însă un fulg de zăpadă singur nu are multă forță … e nevoie de mulți, de noi toți.

E nevoie ca fiecare dintre noi să își facă partea lui – fără panică, ne spălăm, nu mințim autoritățile, limităm plimbările și nu încurajăm adunările, de orice fel ar fi ele, dar cu atât mai urâte mi se par cele care au ca scop profitul.

Au început să apară și semne de umanitate – oameni care îi ajută pe bătrâni făcându-le cumpărăturile, platforme de instrumente pentru a sprijin munca de acasă, multe articole care îndeamnă la informare nu panică.

Poate acesta este momentul când vom reînvăța să fim umani.

Să fim sănătoși, în grupuri mici, pe lângă casele noastre.  

PS: linkuri urile:

 

16 comentarii

Lasă un răspuns