7 pași pentru o alimentație sănătoasă

Am fost copil crescut cu parizer, cartofi prăjiți în untură, multă pâine, dar și cu mâncare gătită, cu ingrediente de la țară. Cred că numai ingredientele de la țară mi-au salvat sistemul digestiv de agresiunea acelui ieftin parizer afumat, pe care eu îl ceream continuu, când ai mei mă rugau să mănânc mușchiuleț.

Fast food-ul a apărut în viața mea când eram deja la școală și era un lux, căci nu ne permiteam. Acesta a fost norocul meu, căci ai mei nu știau cât de nesănătos este și probabil mi-ar fi cumpărat muuuuult și bine. Pe vremea aceea nu cred ca ajunsese informația la noi, iar ai mei din fabrică nu aveau cum să o afle oricum.

Dar oare ce scuză au părinții de azi care îndoapă copiii cu burgeri sau aripioare, sucuri și foietaje, prăjituri și vată de zahăr?

Am crescut, am devenit mai pretențioasă legat de ce mănânc, însă adevărata transformare s-a produs atunci când am născut și am început să îmi pun întrebări legat de ce mâncare dau copilului. 

Alimentație sănătoasă – adevăr sau provocare?

Iată cum am pus eu bazele în 7 pași

Când am început să îmi pun întrebări, primul care a dispărut din viața noastră a fost puiul din comerț, apoi atenția s-a direcționat către sursa alimentelor și mi-am creat rețea de aprovizionare din surse (mai) sigure, mai de la țară :). Pun în paranteză, întrucât nu cred că mai există sursă 100% curată, ci numai sursă mai bună decât supermarketul. Nici măcar în curtea ta nu mai poți avea ceva 100% curat, căci și solul e contaminat, dar asta este altă poveste, iar eu nu sunt paranoică, la fel cum nu mi-e frică de munca de jos și trec rapid de la stânga la dreapta (poze mai jos), după nevoie.

1 Rețea de aprovizionare cu ingrediente (cât mai) naturale

Am completat sursele, cu grădina proprie, și avem în fiecare an câte ceva în grădină – roșii, castraveți, ceapă, usturoi, verdeață, fasole verde, căpșuni, zmeură … nu este suficient cât să nu mai cumpărăm, dar este suficient cât să le pot arăta copiilor procesul în întregime, să culeagă legumele și să se poată bucura de momentul când ies în curte și merg și rup o roșie din grădină și o mănână așa, direct de acolo (nu stropesc grădina). Din nefericire, nu mai avem bunici la țară unde să poată trăi așa ceva.

Am încercat inclusiv să cresc găini, pentru a avea o carne mai curată, a fost amuzant însă nu este fezabil pentru stilul nostru de viață.

2 Rețete delicioase și sănătoase pe Dan și Lucia Gătesc.

Bun. Am ingrediente! Acum ce fac cu ele? De aici s-a născut blogul de gătit, Dan și Lucia Gătesc, Fotografia postată de Dan si Lucia Gatesc.căci am început să cercetez și să gătesc mult, rețete diverse, gustoase și sănătoase pe care vroiam să le am undeva la îndemână mereu. În plus, făceam cam tot în casă, de la pâine, brânză, iaurt, la șuncă pentru sandviș și înghețată și bomboane, când a început să ceară și nu am vrut să îi ofer din comerț, dar nici să îi refuz plăcerea.

Am și avut parte de un copil care mânca, pe vremea aceea, divers, adică tot ce găteam, deci era o plăcere să gătesc.

Iată câteva din rețetele cheie: înghețată, pâine, bomboane, zacuscă, pate de ficat, pastramă de curcan (șuncă de casă), pastramă de vită, condiment pentru mâncare delikat, blat de pizza și pizzabrânză, iaurt, suc de roșii, iaurt grecesc, tăiței, și multe altele. 

Până aici am răspuns la întrebarea CE mănâncă copiii, însă eu am ținut cont și de CUM mânăncă copiii.

3 Logistica adecvată vârstei și contextului, fără comoditate

Am eliminat scaunul de bebe, cu masa proprie, în favoarea unui scaun care i-a permis copilului să stea cu noi la masa. Cel mare de plastic cu masa proprie, chiar și fără masă, tot nu se apropia de masa noastră, din cauza picioarelor. În restaurante, concedii și la bunici am luat cu noi un înălțător portabil care se fixează pe orice scaun normal, pentru a avea copilul alături de noi.

Da, a fost mai complicată logistica și a necesitat mai multă atenție căci avea acces acum să tragă și să arunce și farfuriile noastre, dar a meritat. Mesele au devenit astfel adevărate mese de familie, cu toți membrii la un loc, chiar dacă eu mâncam mai tot timpul mâncarea rece :))).

În plus, de la primul la al doilea copil am învățat multe și am renunțat la plastice și căni cu cioc sau pai (lui Vlad îi luasem și farfurie cu ventuză în isteria faptul că va arunca cu ele pe jos) și am oferit, în principiu, vesela normală, pahar și cănuță de sticlă. Vă anunț că nu a spart nimic atunci. Acum, de curând, a spart o farfurie, lovind-o din greșeală.

Plec de la premisa că și ei sunt tot oameni și îi tratez normal. Da, nu le pun cuțitul în mână și îi las singuri, dar nici nu îi tratez ca pe niște mici incapabili.

4 Mâncăm împreună la masă, fără ecrane pornite sau alte distracții, cu prezență și plăcere

Copiii nu au mâncat niciodată la televizor sau cu un gadget în față. Vlad a mai mâncat (pe vremea piureurilor) cu reviste și cărți, dar și pe acestea le-am eliminat când ne-am dat seama că se umplea masa cu non-alimentare.

Toate aceste distrageri din prezent ne fac să mâncăm mai mult în general și să ratăm momentul când organismul ne dă semnalul că s-a săturat. De aceea este și o strategie folosită de părinți, bone și bunici, pentru că așa mănâncă copiii mai ușor. Of, despre comoditatea noastră, promit să scriu separat.

Așadar i-am învățat pe copii să fie atenți la ce mănâncă. Și acum purtăm discuții la masă legat de texturi, gusturi, amestecarea lor, despre cum simțim gustul în gură, despre evoluția simțului gustativ și de ce este important să gustăm de mai multe ori același produs.

Știați că un copil are mai mulți muguri gustativi pe limbă decât un adult? Rolul lor este să protejeze copilul de otrăvuri. De aceea ei sunt mai sensibili la gusturi amare (ardei de exemplu) și le refuză, pentru că le percep mai puternic. Pe măsură ce cresc mugurii gustativi se împuținează iar gustul devine mai rafinat.

Vlad acum când gustă ceva nou închide ochii, căci a învățat că, atunci când îți închizi un simț, poți fi mai atent și simți mai intens prin celelalte simțuri.

5 Modelul personal

Iar toate cele de mai sus au fost puse în aplicare și de către adulți. Cred în modelul personal, și chiar dacă am mai trișat și am mâncat și junk (da, încă mai scăpăm uneori cu pofta), acasă toată lumea a mâncat la fel. Sună puțin a ipocrizie, însă au timp să mănânce porcării când vor fi adulți, iar noi nu facem excese și chiar suntem atenți la ce mâncăm.

6 Implicare în tot ce ține de alimentație

Implic copiii în întregul proces:

  • merg cu mine la cumpărături unde le explic desde ce aleg un produs și nu altul, iar aici discutăm de la sursa de proveniență și conținut, până la etichetă și preț;
  • participă la plantare, întreținere grădină și cules;
  • participă activ la gătirea și pregătirea meselor:
  • pun, strâng masa și spală vase.

Completez implicarea lor fizică cu multe explicații legat de corpul lor și de ce unele lucruri sunt nesănătoase pentru ei, și niciodată nu le refuz cererea, ci le ofer alternativă mai bună.

7 Accept că nu suntem perfecți

În spiritul autenticității, recunosc că în vacanțe sau în weekenduri în care „ne facem de cap„, mâncarea este, acum că au mai crescut, printre primele sacrificate, însă în favoarea unui rău mai mic, precum un sandviș sau o pizza. Ai mei au mâncat și pui cumpărat, între timp, mănâncă tort la grădi, din comerț, mănâncă burgeri, dar niciodată de la fast food-ul cunoscut, mănâncă pufuleți, beau suc dar niciodată nu au băut carbogazos, au mâncat de câteva ori ciocolată și bomboane de pe la grădi, niciodată de la mine (eu le fac în casă), mănâncă pizza cumpărată, facem și noi compromisuri, suntem o familie normală, însă acestea sunt mai degrabă excepții. 

Eu cred în moderație și în diversitate, nu în extreme, nu în bio, eco etc.

În plus, am avut și câteva reguli impuse în familia extinsă: mâncăm la masă, nu alergăm după copil prin casă doar doar mânăncă, dacă refuză atunci rămâne nemâncat, așteptăm să ne așezăm toți la masă și apoi mâncăm, ne strângem și ne spălăm vasele (ultima parte pe măsură ce au crescut).

Știu că nu îi pot închide într-o bulă protejată 100%.

Până la urmă ei în lumea asta vor trăi și vor ieși în lume, fără mine. E important să știe ce e bine și ce nu, de ce dar și ce alternative au, atunci când doresc ceva nesănătos. Nu voi uita niciodată privirea siderată a cucoanei care i-a oferit lui Vlad o bomboană în titicar la Râșnov, iar el a refuzat spunând că nu e sănătoasă și că lui îi face mami în casă, când vrea bomboane.

12805649_1254731847875190_142754937845712157_n

Chiar dacă facem excepții eu cred că bazele puse încep să se vadă, la fel și autonomia, deși este o mare diferență între diversificarea cu lingurița, la Vlad, și autodiversificarea de la Mara. Aici însă e loc de alt articol.

Acestea fiind zise vă doresc să aveți parte de multe mese în familie, gătite în casă, cu ingrediente (cât mai) naturale, dar fără vina de a cădea în ispită uneori. 

Food Revolution Day

Pentru toate aceste motive pe 20 mai, 10:30, voi găti alături de copii la Food Revolution Day, ziua în care în întreaga lume Ambasadorii Food Revolution* sărbătoresc alimentația sănătoasă organizând evenimente publice si ateliere de gătit sănătos pentru copii și părinți.

unnamed.png

Dacă și voi susțineți această cauză vă aștept alături de mine pe 20 mai. Detalii pe pagina evenimentului.

*FOOD REVOLUTION este programul implementat de Jamie Oliver la nivel mondial și are ca scop educația alimentară a copiilor ca și fundament pentru o viață sănătoasă.

Anunțuri

10 gânduri despre „7 pași pentru o alimentație sănătoasă

Adăugă-le pe ale tale

      1. îngrijorarea mea este alta. Că nu știu ce-i sub coaja mărului sau în coaja lui…dar dacă stau să despic firul în 4 mor de inaniție :))) sau mă mut la țară 😀

        Apreciază

      2. cum ziceam daca despicam firul, nici la tara nu e o solutie, caci solul e contaminat, iar productia nestropita cu nimic e foarte mica…

        Apreciază

  1. chiar inainte sa am copii, dupa ce m am mutat cu soțul meu, nu concepeam altfel decat sa gatesc in casa. ne intreceam in idei de meniu, faceam experimente, era si este distractiv. nici dupa ce l-am nascut pe primul nu am facut o obsesie din a face intr un fel sau altul, dar am pastrat echilibrul, am mai elminat unele pentru ca le vedea si cerea copilul.
    si eu cred ca obiceiurile bune raman, chiar daca vor mai avea derapaje. acum sunt mult mai informati, ne educa ei pe noi la unele aspecte, ne atrag atentia.
    nu am fost obsedata de castronelul si canuta si lingurita lui si de plastice nici la primul. acum la al doilea nici atat. desi e mai sturlubatic bebe si arunca chiar cu mancare prin bucatarie ( are acum o fază) tot nu a spart decat un singur castron si alte doua cani ca a vrut sa faca un turn din ele :))).
    pastram obiceiul de a manca cu totii la masa ori de cate ori suntem cu totii acasa, mai ales seara si in weekend.
    si eu ma intreb uneori parintii de azi ce scuze au pentru anumite alegeri? informatia este peste tot….

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: