Poveștile părinților (2)

Continui campania „Susține învățătoarea / învățătorul copilului tău” cu o nouă poveste a unui părinte implicat. Curând va veni și punctul de vedere al doamnei învățătoare din povestea de mai jos, căci totul este un tandem.

Băiatul nostru cel mare este acum în clasa întâi, la o şcoală de cartier şi aş vrea să vă împărtăşesc povestea noastră cu şcoala, cu învăţătoarea, o poveste cu iz subiectiv dar cu multe argumente şi detalii obiective.

Am vizitat şcoala cu ocazia evenimentului porţile deschise şi am vorbit cu învăţătoarele, 6 la număr – toate între 30-40 ani cu o abordare prietenoasă şi actuală – însă nu am putut să optăm pentru una dintre ele; ni s-a argumentat că repartizarea se face computerizat (ceea ce înţeleg că se întâmplă cam peste tot, cel puţin în Bucureşti) şi încearcă să nu facă favoritisme. Total de acord! Am avut încredere în norocul copilului şi faptul că cine se aseamănă se adună, astfel că băiatul a ajuns la o învăţătoare excelentă, din punctul nostru de vedere.

Învăţătoarea copilului nostru este muzician la bază, și la rândul ei mamă a 2 băieţi – care frecventează aceeaşi şcoală, o doamnă tânără şi extrem de dedicată şi implicată în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea armonioasă a copiilor la şcoală.

Acea comunicare şi conlucrare pe care şi-o doresc părinţii între dascăl şi părinte la noi există şi e vie, în acest scop existând şi un grup închis pe facebook unde comunicăm între noi şi cu Doamna,  vedem ce activităţi fac copiii în fiecare zi (fie că vorbim de cântece, scenete, jocuri sau diverse lucruri făcute de mâna lor), orice informări administrative, discuţii despre teme, anunţuri de evenimente şi întruniri la şcoală.

Se pune mare accent pe exprimarea şi dezvoltarea artistică şi culturală a copiilor: nu ratează niciodată orele de educaţie plastică sau muzică şi mişcare (câte 2 ore pe săptămână fiecare), merg la teatru lunar, sau chiar de 2 ori pe lună, merg aproape lunar la spectacole ale Operei Comice pentru Copii (OCC).

De asemenea, doamna a organizat şi o excursie vara trecută, şi diverse vizite (în afara orelor de curs sau chiar în weekend) la Casa Experimentelor şi la câteva expoziţii interactive şi educative precum Oamenii în epoca de piatră şi în scurt timp vom merge la Copiii în Roma Antică. 

La clasa pregătitoare nu au existat teme – de altfel acest lucru este stipulat de către Ministerul Educaţiei – iar de anul acesta temele zilnice nu depăşesc 30-40 de minute ca durată de efectuare. De asemenea, copiii sunt încurajaţi să fie responsabili, să îşi facă singuri ghiozdanul, să îşi pregătească temele singuri şi să ceară ajutor doar atunci când au nevoie. Nu se accepta ca părinţii să scrie în caietele copiilor, să le facă proiectele, desenele etc.

Misiunea declarată a doamnei învăţătoare de la începutul clasei pregătitoare a fost să facă tranziţia de la grădiniţă la şcoală cât mai prietenoasă şi plăcută şi să îi facă pe copiii să vină la şcoală cu plăcere. O71UCN0.jpgAcest început bun este o piatră de temelie în educaţia copiilor şi un start bun pentru o educaţie făcută cu plăcere şi nu acea obligaţie cu care am fost noi crescuţi.

Poate cel mai important lucru pentru noi este că Doamna crede în unicitatea fiecărui copil, încearcă să-l înţeleagă pe fiecare şi să-l trateze astfel încât copilul să se simtă în siguranţă, văzut şi valorizat în cadrul grupului. Deşi se dau calificative începând cu clasa întâi (la pregătitoare nu există) învăţătoarea le spune mereu că nota este doar o formă de cuantificare a cunoştinţelor şi/sau abilităţilor lor de la un moment dat, că notele nu sunt măsura valorii lor, că nu este nici o problemă dacă greşesc atâta timp cât învaţă şi se dezvoltă în continuare.

Toate acestea se întâmplă într-o clasă cu 30 de copii, într-o şcoalăStudying out planet de cartier, o şcoală de stat cu dotări medii dar unde se verifică încă o dată expresia Omul sfinţeşte locul.

Cum ajută părinţii:

  • Participăm activ la şedinţele cu părinţii, sunt câţiva părinţi care se implică în treburile administrative (gen casier, aprovizionare cu diverse materiale, responsabil pentru procurarea, ambalarea etc. a cadourilor copiilor pentru Crăciun, de exemplu, a micului bufet pentru copii cu ocaziile festive; chiar şi curăţenia generală a clasei aprox. o dată pe lună).
  • Se fac propuneri pentru activităţi din cadrul Şcolii altfel;
  • Părinţii însoţesc grupul copiilor la diverse activităţi artistice – teatru, OCC, excursii – acolo unde este necesar (mai ales la clasa pregătitoare, la clasa întâi se încurajează independenţa şi asumarea responsabilităţii şi copiii se descurcă foarte bine);
  • Părinţii participă cu mare plăcere dar şi susţin logistic numeroasele întâlniri şi serbări – de ziua mamei, întâlnire de joacă cu taţii, întâlnire cu bunicii, carnaval de 1 iunie şi serbările tradiţionale de Craciun şi sfârşit de an;
  • La târgurile organizate de şcoală (de Craciun, de mărţişor) participă părinţi şi bunici atât pentru buna organizare cât şi ca şi cumpărători ai decoraţiunilor făcute de copiii clasei şi ai şcolii.

Doamna învăţătoare este Elena Iorgulescu, de la Școala Grigore Ghica Voievod. 

Mulțumesc Adina pentru poveste. Mulțumesc doamnei învățătoare pentru modelul pe care îl oferă copiilor și nu pot decât să îmi doresc să avem și noi norocul de o astfel de învățătoare.

Vă felicit și vă urez mult succes mai departe!

Anunțuri

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s