Duminică dimineaţă a fost dimineaţa Zurli, adică dimineaţa în care am dus copiii la al doilea spectacol Zurli. Despre primul am scris aici.

Cel de-al doilea  a fost „Crăiasa răcelii„.

Spectacolul s-a jucat din nou cu sala plină, ceea ce nu este o noutate pentru această trupă de mare succes în rândul copiilor.

Micii spectatori cunosc deja coregrafia şi cântecelele şi intră în jocul actorilor, dansând, cântând, ţipând. Da, aici se poate ţipa (pentru cei care nu ştiu eu am pornit o campanie antiţipat despre care am scris aici şi aici)!

Ce am observat eu este că spectacolele lor sunt molipsitoare, pline de entuziasm şi de multe zâmbete. Cumva i-au cucerit şi pe ai mei copii, care fiind mai mici, nu ştiu nici cântecele şi nici nu iau încă parte la dansuri. Stau însă foarte atenţi, se mişcă stânga dreapta, dacă au în faţa un cap mai înalt de adult, să vadă fiecare detaliu de pe scenă, respiră, zâmbesc, trăiesc spectacolul cu maximă prezenţă.

De cum ne-am ridicat de pe scaune la plecare, copiii au dat verdictul „Mai veau o dată!” şi cu acest refren am ajuns acasă.

Acestea fiind zise probabil că ne veţi mai întâlni la spectacolele Zurli.

Să ne revedem cu drag, veseli, voioşi, voinici.