Later edit: celor 2 locuri la atelierul de construit jucării de pe 17 august, le adaug un nou premiu: un CD cu JOCURI DE JUCAT IN TRAFIC cu Mirela Retegan si Fetita Zurli .
Tot vorbesc în ultima vreme despre cât e de important să ne jucăm cu copiii și sunt fericită că nu sunt singura care susține acest lucru, ba dimpotrivă Itsy Bitsy are o campanie vastă prin care își propune să facă familiile fericite!
Vă scriam săptămâna trecută despre cum puteți câștiga vacanțe gratuite, pe bune. Detalii despre campanie găsiți aici, idei de jocuri și jocurile care te pot face caștigător aici.
Eu am intrat în hora aceasta când am fost invitată să povestesc despre unul dintre jocurile mele preferate, care va fi unul dintre cele 40 de jocuri care vă aduc 40 de vacanțe, și mi-am amintit despre:
- jocurile de putere, precum Frunza.
- jocurile de strategie, precum Castel, acest Angry Birds al anilor ’90;
- jocurile de socializare, precum Flori, fete și băieți;
- jocurile de ierarhizare individuală – coarda, elasticul, tenis de picior …
- și multe altele…
Și toate cu lacrimi în ochi și emoție, așa cum se va vedea probabil și pe film…
Ce ne jucăm noi azi, depinde de chef și de vremea de afară. Eu prefer să ieșim, căci mă plictisesc mai repede în casă, dar hai să vă dau niște idei:
- Exterior: piscină, nisip, leagăne, tobogane, carusel și țipete.
- Interior: boardgames, colorat, plastilină, construcții.
Acum așteptăm vacanța, pentru tobogane acvatice, piscină și maxim de nisip și alint.
Însă general vorbind pe mine cel mai tare ma ajuta să mă conectez cu copiii 3 tipuri de activități libere:
-
activități murdaricioase: cu noroi, cu nisip, cu apă, cu acuarele.
-
activități galagioase: fie că țipăm în carusel în parcul de distracții sau cântăm în parcare, eliminarea lui “nu ai voie sa tipi” este din start o punte intre noi;
-
activități dure din zona de hârjoneala: bătăi cu perne, rostogoliri în pat de gen Roly-Poly-Guacamole sau jocul inventat de mine, valurile marii – in care copilul sta pe spatele meu, eu intinsa pe burta in pat. Incep sa ma balansez usor, precum valurile mici ale unei mari linistite, apoi treptat marea se agita, valurile cresc si copilul se tine strans de mine pana cade evident pe pat.
Mai mult, pentru că vreau să va provoc să vă jucați, am creat vara aceasta atelierul Joc, Joacă, Jucării pentru părinți și copii, tocmai pentru a vă oferi ocazia de a vă juca, cu copiii lor și cu voi înșivă. Vor fi 3 ateliere despre care puteți citi și aici iar acum vreau sa va ofer 2 locuri la atelierul din 17 august.
Tot ce trebuie să faceți este să îmi lăsați în comentarii „ce jocuri jucați voi cu copiii voștri?„SAU „care erau jocurile voastre preferate in copilarie?„
Strâng idei toată luna iulie, iar pe 1 august extrag cei 2 căștigători.
Start concurs!
Când ne grăbim spre casă, ne jucam de-a prinde-l pe tati, când ne plictisim in mașină, încercam sa căutăm obiecte de o anumită culoare (uși, geamuri, mașini), in nisip turnulețe, sortare piese lego pe culori.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cautarea de culori o facem si noi in masina cand numaram masini galbene, sau rosii, sau numaram masini Logan etc….
ApreciazăApreciază
cuvinte care incep cu o anumita litera… a de la alibuta, b de la berbec etc
cantat, dansat, tipat 🙂
ursul merge prin padure – o poezie pe care am adaptat-o ca si joc
jucam hora, alunelu, cantece populare ritmate
in bucatarie jucam „unde e?” .. unde e frigiderul.. unde e aragazul. etc
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Super! Jocuri prin care copiii invata notiuni abstracte sau lucruri utile din casa 🙂
ApreciazăApreciază
Eu si fetita mica ne jucam des un joc inventat de noi -legaturi. Exemplu una dintre noi spune un cuvant oarecare – pui, cealalta trebuie sa spuna un alt cuvant care are o legatura cu el (galben sau gaina sau ou sau cioc etc) si se continua. Cel mai nasol este cand incepem sa spunem mancaruri si ne facem pofta teribila sau ajungem si vrobim de mare (si ni se face dor de mare…). Noi ne distram teribil si nu ne plictisim deloc de acest joc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Este un exercitiu de improvizatie pe care inteleg ca l-ati facut intuitiv 🙂 super!
ApreciazăApreciază
Cucu bau este un joc fara moarte, de la 0 la 5 ani este inca de succes si il folosim si in masina si acasa si in vacanta, peste tot dispar si apar pe rand, copii, jucarii, maini, picioare :)) intotdeauna starneste chicote de ras :))
in plus, construim mult si desenam pe asfalt!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da da da! Si noi suntem mari fani cucu bau!
ApreciazăApreciază
ultimul joc jucat este un joc cu creioane – un gen de fotbal. E un pic mai greu de explicat in scris – practic fiecare aseaza creionul pe hartie cu varful si „trage” catre poarta celuilalt. Jocul se incheie cand cineva da gol 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Este prima oare cand aud de acest joc! Sigur il incerc!
ApreciazăApreciază
jocul favorit al familiei este mima. Inca lucram la diverse aspecte legate de a nu vorbi in timpul jocului – dar evoluam incet si sigur.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O sa caut si eu regulile de la Mima. Un joc de care am fugit toata viata de frica penibilului, este un must have cred eu 😀
ApreciazăApreciază
Este jocul care starneste cel mai mare amuzament. Mingea este pasata de la unul la altul, iar „un magarus” trebuie sa o prinda sau sa o atinga.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc! Am observat si eu ca jocurile cu mingea creeaza fascinatie instantanee!
ApreciazăApreciază
Elasticul – jucam cu un elastic legat de piciorul mesei si celalt in jurul picioarelor mele.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ce amintiri!!! jucam si in casa cu 2 scaune :))
ApreciazăApreciază
Jocurile preferate ale copilariei, la care de cele mai multe ori participau si parintii mei, au fost si inca sunt, Tara, tara, vrem ostasi si Ratele si vanatorii. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mare lucru ca participau si parintii… din toata campania pro-joc-joaca sper ca acesta sa fie mesajul care transpare pentru toti.
ApreciazăApreciază
[…] joaca e limbajul iubirii dintre parinti si copii; […]
ApreciazăApreciază
Noi ne jucam foarte mult in parc : ratele si vanatorii, Tarile; sticluta cu otrava; 1.2.3 la perete stai; flori fete si baieti filme si cantareti; coarda si sarpele; un joc cu monede aruncate la liniuta ( cred ca asa se si numea” liniuta”) si in aceeasi tema Gropita. IN masina se canta la nesfarsit melodii de la Meloritm si se joaca pana la epuizare „ghiceste animalul” si „fazan”.
In casa ne jucam de-a gradinita, de-a spectacolul, masinute si garaje, de-a magazinul si mai nou de-a spalatul vaselor care este un joc din real life si costa destul de mult avand in vedere cantitatile irosite de apa.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Excelent! Jocuri de rol educative 🙂
ApreciazăApreciază
Ne-am jucat cu mancare in autodiversificare, ne jucam cu noroi cand plantam copaci, ne jucam cu pungi de apa prin curte, construim castele de nisip, forme de plastilina si masini de lego 🙂 astea sunt doar printre preferate :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Jocuri care mie mi se pare ca apropie copiii de natura, care le antreneaza simturile, dar si jocuri care le antreneaza motricitatea si gandirea. Super!
ApreciazăApreciază
leapsa pe catarate 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
la noi se numea pe „coco” de la cocotat banuiesc eu..
ApreciazăApreciază
in cazul meu copilul este un pic mai mare – asa ca sa invatam sa si scriem mai mult am introdus de ceva vreme TOMANAP. (tari, orase, munti, ape, nume, animale, plante). Nu resusim inca sa acoperim toate categoriile – ne ajutam unul pe altul si ne place mult acest lucru.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta apreciez eu acum la acele jocuri, ca aveau si o valoare educativa, fiind si distractive 😀
ApreciazăApreciază
Cucu bau, de-a v-ati ascunselea, de-a monstri si de-a fantomele :).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc!
ApreciazăApreciază
noi jucam painicile – daca le mai tineti minte. Copilul acopera cu o mana o foaie de hartie si cu cealalta „deseneaza” pe foaie o cifra astfel incat eu sa nu vad. Trebuie sa ghiceasca cifra. Pentru fiecare ratare, el deseneaza cate o parte din painica (la inceput conturul, apoi crestaturile). Cand se ghiceste cifra, se inverseaza rolurile. La final, cine are cele mai multe painici castiga.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu stiam acest joc. Super sugestie 🙂 Multumesc
ApreciazăApreciază
Pe vremea mea – sfarsit de 80 si inceput de 90 nu era o diversitate la fel de mare de jocuri, ca acum. Stiu ca ne jucam remy, jocuri de carti (razboi,macao) si, ce imi placea cel mai mult, SAH!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când mă gândesc la jocuri îmi amintesc de vacanțele de vară din clasele generale când timpul parca se oprea in loc. 🙂 Jocurile mele preferate erau Fete, filme sau băieți, melodii sau cântăreți sau rațele si vânătorii. Ne jucam însă și șotronul, elasticul, coarda sau pitulusul. Imi amintesc cu nostalgie si cum ne jucam de-a magazinul si foloseam toate frunzele, florile, pietrele si bețișoarele pe care le găseam în grădină pe post de alimente pentru magazinele noastre🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Noi ne jucam cu lego destul de mult. Identificam culori si forme.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Super!!! Va multumesc!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fiul meu are aproape 3 ani asa ca ii place sa alerge si sa ne prinda, ii place sa construiasca castele de nisip, iar cand era mai mic se amuza la jocul gen Cucu-Bau. Din copilaria mea insa imi aduc aminte cu placere de Tara, tara vrem ostasi, Ratele si vanatorii, Leapsa, Elasticul, Fotbal, Flori, fete, filme…Nu stiu insa cate dintre ele mai sunt jucate acum de cei mici…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu sper cat mai multe 🙂
ApreciazăApreciază
Erau multe jocuri simpatice: de la verde stop, telefonul fara fir, matele incurcate pana la lapte gros, turca si tomapant; ca sa nu mai spunem de batutul mingii pe maidan. si asta doar din ce imi amintesc
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Favoritul baiatului meu – desi inca nu inteleg de ce – este friptea. Oirunde mergem si avem de stat mai mult prin mijloace de trasport – este jocul care ne mentine activi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)) friptea=adrenalina :))
ApreciazăApreciază
Castelul era jocul preferat în copilărie. Și elasticul. Nu te supăra frate.
Iar acum îmi place mult statuile muzicale.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fetitei mele, in casa, ii place sa se joace de-a persoanjele la castel. Cand iesim afara jucam Sotronul. Ii place foarte mult. Sper sa ii insuflu si ei placerile jocurilor de alta data. Imi placea foarte mult sa joc elastecul, frunza, tarile, castelul… si multe altele.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De-a fata-ascunselea pe inserat, ratele si vanatorii si leapsa. In tot restul timpului bateam mingea pe maidan 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din categoria jocuri care sa implice miscare: sotron, 7 pietre, lapte gros, omul negru.
Jocuri mai statice: jocuri de carti (razboi si macaua), ce incape intr-o valiza/sticla.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum joaca noastra la 2 luni jumatate este ca ne miscam bratele sau picioare prin gadilire,zambete,strambaturi sau cu jucarii de plus pe care le atinge sau sa rasuceste spre ele, mai miscam capusorul… Dar cu drag imi amintesc si de jocurile copilariei: lapte gros,de-a v-ati ascunselea, sotron, tara tara vrem ostasi si flori fete sau baieti… pe care le voi juca cu fetita cand va creste! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna Lucia. Micutii mei au o gasca mare de prieteni care se streange in fiecare dupa amiaza. Jocul lor preferat am vazut ca este ” Matele-ncurcate”. Dar pe langa acestea mai joaca: Tarile, Imparate luminate, Telefonul fara fir, Ratele si vanatorii.. si ar mai fi cateva. Din fericire noi ne scoatem copii din casa si jucam jocurile clasice.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am gasit cu ceva vreme in urma un bidon de ulei de masina. Plat. Mi-am adus aminte de jocul „rublele” in care decupam cutiile de chibrituri si le asezam in gramezi, pe urma umpleam bidonul cu nisip si aruncam la tinta.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Postul tau m-a provocat sa imi aduc aminte de copilarie si in special de jocurile acesteia. Mi-am adus aminte de verile petrecute catarat pe acoperis, de serile in care saream gardurile la vecini pentru a culege mere, gutui si cirese – dar mai ales cum ne adunam sa jucam tenis de picior. Nu ne trebuia decat o minge – si parca eram fermecati. Toata lumea se repezea din casa afara.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Elasticul era preferatul meu. Eram inalta ptr varsta mea. Si il jucam cu fetele mai mari. Eram asa incantata cand castigam..ma si simteam mare!!! 🙂 Tzopaiam cat era ziulica de vacanta de lunga cu fetele..ce frumos era!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Noi ne jucam „autobuzul” – parintele sta intins pe spate si copiii se urca pe el, calare, unul in spatele celuilalt. De la nas inchid usa autobuzului, de la urechi o deschid (moment in care parintele scoate zgomotul specific de usa de autobuz care se inchide/deschide). Daca parintele are pantaloni cu snur in talie, capetele snurului sunt volanul autobuzului, de care copilul trage cu simt de raspundere. Uneori ‘autobuzul’ face ‘hissssss’ (pana) si atunci ‘calatorii’ aduc trusa de scule ca sa schimbe roata. Ah, si bineinteles ca ‘autobuzul’ merge si la benzinarie si dupa caz copiii ii pun benzina, petrol sau motorina – caz in care mai merge sau nu, in functie de combustibilul potrivit 🙂
Zilele trecute m-au uimit copiii care se invitau unul pe celalalt in autobuz cu: „vino la busu’!” (stand ei insisi intinsi cu fata in sus).
Cand eram copil imi placea sa ma joc ‘au-au-au-butica-mea!’ cu tata (ma ciupea si ma gadila preponderent de burtica si eu ma hlizeam de rasuna casa), aveam dimineti in care refuzam sa ma trezesc pana nu-mi primeam ‘rasfatul de dimineata’ 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Azi spre exemplu, la mare fiind, ne-am jucat cu valurile si am incercat sa le „prindem”. Nu voia sa intre in apa, asa ca am luat-o in brate si am inventat un joc. La inceput saream cand venea valul, apoi alergam spre el si il prindeam. A ras cu pofta, a chiuit, a dat din maini si din picioare si mi-a cerut sa mergem la apa mai mare.
Asta a fost modul prin care ne-am imprietenit cu apa si, de unde la inceput nu voia sa bage niciun degetel, am sfarsit prin a nu mai vrea sa iesim.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hey! Jocurile mele preferate erau: sotronul, flori, fete, filme si baieti, tara, tara vrem ostasi si… Cand eram prin clasa intai ne jucam in pauze de-a Captain Planet!!! Ce amintiri!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La noi difera jocurile in functie de copil. Anei ii place sa o ridic pe picioarele mele si sa o fac avion (o misc in toate partile pana ameteste ea sau pana nu mai pot eu), Emei ii place sa o fac broscuta prin casa (o iau de subtioara si mimez saritul broscutei din loc in loc). Balaceala in curte sau in cada e o joaca placuta tuturor din casa. Mai nou a intrat incet, incet in viata noastra si jocul de-a De-a v-ați ascunselea dar cu o mica adaptare – Ana imi arata unde sa ma ascund, dupa aia numara, dupa aia vine unde mi-a aratat si tipa bucuroasa: te-am gasiiiit! :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da da da. Asa face si fi’mea imi spune unde sa ma ascund :)))
ApreciazăApreciază
Oooo! Imi plăceau multe jocuri când eram copil, însă îmi aduc aminte ca eram buna la castel și la elastic. Am început sa joc și cu fetița mea, Irina (5 ani și 6 luni) elastic și îi place. O urmăresc cu drag în parc jucând „Tara, tara vrem ostași”, „Ratele și vânătorii”, „Leapșa” sau „Sticluta cu otrava”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Copilul nostru are rau de masina, asa ca am inventat un joc: cine vede cele mai multe borne kilometrice. Asa se uita numai inainte, este concentrat sa castige, si uita de raul de miscare 🙂
Dintre jocurile preferate ale copilariei mele:
– Flori, fete, filme sau baieti
– Tzurca
– Razboi.
Imi reamintesc cu drag si „masa verde” – un fel de picnic improvizat sub unul din nucii de la tara (fiecare avea asa ceva in curte), cand fiecare copil aducea de mancare de acasa si imparteam cu totii o masa (vremuri tulburi, paine la cartela, branza ioc, carne si mai putina…)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Avioanele pe foaie de hârtie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Noi ne jucam cu drag Ratele si vânătorii si De-A v-ati ascunselea. Pe lângă astea, jucam Panza Pânza de păianjen cu un ghem de sfoară. Fiecare trebuie sa arunce cu ghemul la altcineva iar cel care prinde trebuie să si a ceva despre el ( de fiecare dată avem alte teme) si apoi arunca ghemul la altcineva fără să dea drumul la ața prinsă deja. Se face o panza de toata frumusetea. Cursa cu spaghete in care cei doi tin aceeasi spagheta in gura si sa ajunga cu ea intreaga depășind diverse obstacole.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna idee,mai ales ca eu citesc Playful Parenting. In masina cand se plictisesc ne jucam „de-a culorile”. Eu spun culoarea si ei imi spun pe rand ce obiecte/animale/lucruri/ au culoarea respectiva. Cu fii-mia, aproape 6, ne mai jucam Rem-pom-pi-poleri-polereasca (jocul cu palmele). Cand au chef de alergat prin casa eu sunt monstruletul cel sperios si impiedicat iar ei sunt copiii neinfricati. Eu nu reusesc sa ii prind ca sunt prea rapizi. Se lasa intotdeauna cu rasete. Mai sunt multe….:)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hârjoneală este pe primul loc, seara citim povesti si le comentam pe alocuri, cărțile de joc sunt iarăși o metodă foarte eficientă de a râde cu pofta. Jocurile de rol , de asemenea, sunt apreciate si mima.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Felicitari Lucia,
Chiar saptamanile trecute vorbeam cu colegii de la cursul de parenting sa facem tabere sau wk tematice sa reinventam jocurile copiliariei noastre. Si la grupa de facilitare chiar am jucat cu colegii Elasticul, Coarda, Castelul etc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Stii ce ma bucur eu? Ca sunt tot mai multi – parinti, organizatii – care fix asta fac acum. Si asta e foarte bine!
ApreciazăApreciază
Cu Tudor, baiatul meu, „scurtam”drumurile lungi cu masina jucand Fazan: stiti voi, un jucator incepe sa spuna in gand alfabetul pana cand un altul ii spune „Stop” si apoi urmatorul jucator trebuie sa spuna un cuvant care incepe cu litera respectiva. Ulterior fiecare jucator preia ultima silaba din cuvantul precedent si trebuie sa inceapa un cuvant cu ea. Castiga cine reuseste sa-l „incuie”pe cel care ii urmeaza. Atentie! Nu se folosesc verbe la gerunziu :))
Dintre preferatele copilariei mele, imi amintesc Castelul, Frunza si Tara, tara, vrem ostasi!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cand eram mica, imi amintesc ca jucam Ratele si vanatorii, sotron ( joc si acum uneori, cu copiii ), Flori, fete, filme, baieti, avioane, apoi sah si table.
Jocuri inventate odata cu copiii mei: „goanga goanga un’ te duci” – un fel de prinselea, care a inceput de la bebe, care rade copios cand „goanga” din degete merge sa o pape, iar fratiorul mai mare e pe picior de fuga si el, sa nu il prinda goanga… bineinteles, il alearga, il prinde si il gadila si pe el! Alt joc pe care il jucam la drumuri mai lungi in masina – cine stie cei mai multi pesti/ cele mai multe animale pradatoare, cuvinte care incep cu o anumita litera…
Desi avem si jucam multe jocuri de la Djeco (preferatele noastre) , Orchard Toys, ELC, etc, mi-ar placea sa invatam mai multe jocuri distractive care nu implica folosirea unor obiecte 🙂
Felicitari pentru initiativa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Notati va rog. Jocuri in aer liber: Sotron, Pitulusu, Tara tara vrem ostasi, Regina cu pasi furati. de la 9 ani, sah si sah, apoi de la 12 ani scrabble. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc
ApreciazăApreciază
Cel mai mult ne place sa dansam si sa ne harjonim, gadilim. Mai jucam cu placere ratele si vanatorii, de-a v-ati ascunselea, fugim unii dupa altii, jocuri de jucat in trafic de la Zurli.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cel mai mult ne place sa dansam si sa ne harjonim, gadilim. Mai jucam cu placere ratele si vanatorii, de-a v-ati ascunselea, ne prindem unii pe altii, jocuri de jucat in tragic de la Zurli.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
1 2 3 la perete stai – este jocul favorit. Se numara cu fata la perete si cand te intorci si strigi stai ceilalti trebuie sa se opreasca. castiga cel care ajunge primul la perete
ApreciazăApreciază
Jucam mereu v-ati ascunselea cu mult entuziasm, pana la limita la care copiii se plictiseau sa ma mai caute. Atunci ma cam speriam ca am ramas singur…:) Si mai era Frunza, joc caruia i-am uitat regulile dar era foarte foarte solicitant si distractiv…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frunza si mie imi placea 🙂 Adrenalina ca puteai fi aruncat afara sau puteai calca acel colt magic ….ah…amintiri…
ApreciazăApreciază