Mănânc ca să trăiesc, sau trăiesc ca să mănânc?

Sâmbătă am participat la un nou eveniment din seria Maratonul de Sănătate SECOM și bine am facut că nu l-am ratat. Iată ce am aflat sau ce mi-am reconfirmat eu:

  1. poftele și mâncatul compulsiv apar atunci când ni se dereglează glicemia. Pentru a o ține sub control pe parcursul zilei este important sa menținem corpul hrănit cu 3 mese și 2 gustări, astfel încât el să nu intre în fibrilații și să facă depozite pentru zile negre …
  2. mâncatul nesănătos de zahăr, făină albă, pizza, patiserie și prostii ne aruncă în extrema de binging, atunci când mâncăm nonstop, fiind glucide cu absorbție rapidă, în urma cărora senzația de foame se instalează repejor, iar organismul este asaltat neștiind ce să mai facă cu excesul de zahăr.
  3. de la punctul 2 ajungem și la o îmbătrânire rapidă și prematură, determinată de faptul că fiecare ardere determină un stres intern.
  4. o alimentație sănătoasă, diversificată și echilibrată, ne ajută să ne dăm jos din pat dimineața cu energie și bună dispoziție.
  5. un mare NU dietelor extreme generale! Testează pe tine și vezi dacă ți se potrivește, însă copiilor menține-le o alimentație diversă și lasă-i să aleagă. Aceasta a fost o discuție legată de creșterea copiilor cu regim vegetarian/vegan/raw vegan. Aici știu și eu despre copii care iau carnea din farfuria colegilor de grădiniță, întrucât ei nu primesc, la decizia părinților, și situații similare povestea și dna dr.
  6. interesant mi s-a părut punctul de vedere conform căruia postul ascute mintea. Când eram mică țineam posturi, de mâncare. Rațiunea era mai degrabă provocare pentru mine dacă pot ține postul în întregime, fără abateri și fără conotații religioase. Nu îmi amintesc să fi fost mai ageră în acele perioade …
  7.  3 principii alimentare: CALITATE, CANTITATE, DIVERSITATE. Așa încerc și eu să hrănesc copiii.

Acestea fiind zise SĂ AVEM ZILE CU GLICEMIE MODERATĂ ȘI CONSTANTĂ! 

Acum vă las mai jos multe alte informații din cele discutate în cadrul evenimentului:

A mânca înseamnă altceva, pentru fiecare dintre noi, în funcție de momentul zilei, de dispoziție și de context. Mâncăm ca răspuns la senzația de foame, mâncăm de oboseală, de bucurie, de plictiseală, de nervozitate și lista poate continua. Alimentația este un subiect interesant și controversat.

Ce mâncăm pentru a fi sănătoși, ce mâncăm pentru a ne menține în formă, ce mâncăm pentru a slăbi, ce oferim copiilor noștri pentru a se dezvolta corect și sănătos?

Răspunsul acestor întrebări stă de cele mai multe ori în farfuria noastră, a explicat dr. Ana Maria Iulian, doctorand în științe psihologice, expert în nutriție comportamentală; în cadrul celei de-a cincea ediții a Maratonului de Sănătate Secom®.

“Nu există o dietă, ci un fel de a mânca din toate alimentele, pornind de la ideea că organismul nostru e un fel de mașina care nu este în stare să digere orice. Nu suntem ceea ce mâncăm, suntem ceea ce putem digera și apoi ceea ce putem absorbi din intestin în sânge. Prin urmare dacă mâncăm spanac nu vom avea fier. Există un anumit tip de a pregăti spanacul pentru ca fierul să ajungă în sânge.

Nefiind ceea ce mâncăm trebuie să învățăm ce anume mâncăm. Într-o farfurie, legumele ar trebui să ocupe o jumătate din spațiu, un sfert ar trebui să-l ocupe produsele animale și un sfert glucidele cu absorbție lentă. Când vorbim despre aceste glucide cu absorbție lentă nu ne referim la biscuiți, napolitane, ciocolată, băuturi carbogazoase, produse de patiserie etc. Acestea sunt glucide cu absorbție rapidă de care trebuie să ne ferim, pentru că excesul lor se poate vedea „pe burtă”, adică nivelul circumferinței abdominale.

Circumferința abdominală ne spune un lucru foarte important despre noi. Și anume, m-am săturat de zahărul pe care tu mi-l dai în fiecare zi, de 7 sau de 30 de ori pe săptămână și nu mai pot. Excesul de zahăr pe care-l consumăm prin dulciuri, orez alb, pâine, produse de patiserie, pizza etc se depozitează în zona abdomenului. În plus, acest exces începe să ne deregleze homeostazia internă, ne dorim să mâncăm din ce în ce mai mult și apare fenomenul de binging – un consum excesiv sau compulsiv.

Este foarte important să respectați proporțiile alimentelor din farfurie, să consumați alimente bogate în fibre (orez integral, pâine integrală, legume), fructe (pentru a înlocui glucidele cu absorbție rapidă).  

O alimentație sănătoasă ne oferă energie pentru a ne trezi dimineața, combustibil pentru întregul organism și bună-dispoziție.

Este foarte important să alegem alimentele de calitate și sănătoase. Când cumpărăm alimente este ca atunci când mergem să ne luăm haine. De ce ne-am cumpăra alimente care să ne îmbolnăvească și să ne facă bătrâni pe interior? Atunci când ne îmbrăcăm ne uităm să arătăm bine cu ceea ce alegem. De exemplu, de ce nu ne-am împrieteni cu urda, un aliment despre care studiile arată că este bogat în cisteină, un aminoacid care în organism formează un antioxidant foarte puternic numit glutation. Acest ingredient ne apără de stresul oxidativ, prin urmare ne apără de îmbătrânire și ne ajută să arătăm bine.

Există un singur fel de a mânca, nu există diete personalizate. Pentru buna funcționare a organismului și implicit sănătatea acestuia, avem nevoie de vitamine, minerale, enzime. Între toate acestea trebuie să existe un echilibru. Nicio extremă nu este bună, fiecare trebuie să găsească o cale de mijloc.

În condițiile în care nutriția modernă arată prin studii longitudinale că un anumit fel de a mânca poate să ofere o oarecare protecție, dincolo de ereditate, pentru că nu ereditatea este atât de importantă, ci mediul, stresul pe care-l gestionăm prost, alimentele pe care le consumăm, atitudinea noastră referitoare la lucrurile care ni se întâmplă. Conceptul de medicină integrativă este cel care abordează pacientul ca întreg și-l tratează în universul lumii lui.

Este foarte important să avem trei mese zilnic. Organismul este generos dimineața și așa cum ne alimentăm mașina înainte de a porni la drum, tot așa trebuie să oferim corpului nostru energie pentru a rezista până la prânz. Dacă nu-i oferim resursele necesare, corpul nostru își va lua singur. Seara, atunci când vom mânca 3 mese într-una. Exact atunci corpul nostru nu mai este dispus să-și împartă energia cu noi și-și va pune deoparte jumătate din tot ceea ce mâncăm.

Stabiliți-vă două gustări între mese. Acestea vă vor menține glicemia constantă între mese și vă vor menține capacitatea de concentrare și energia constantă.

În plus, este foarte important să ne facem timp să mâncăm. Dacă nu vom mânca în jumătate de oră după ce ni s-a făcut foame, peste două ore vom mânca de trei ori mai mult și s-ar putea să nu ne săturăm.

Acordați-vă timp pentru a vă odihni și pentru a vă reface. Somnul are un rol foarte important în homeostazia organismului. O noapte pierdută va putea fi recuperată în patru.

Frica de grăsimi și alimentele degresate

O alimentație sănătoasă conține toate cele trei tipuri de grăsimi: grăsimi saturate, grăsimi monosaturate și grăsimi polisaturate. Toate aceste grăsimi sunt bune, însă contează mult proporția acestora. Se poate observa că alimentația ultimilor 50 de ani abundă în  grăsimi saturate și în glucide rafinate. Chiar dacă tendința generală este să se consume alimente light și degresate, acestea nu conțin grăsimi, dar sunt bogate în glucide rafinate. Reduceți grăsimile saturate, însă evitați produsele light și ne orientați-vă către alimentele complete, de ex. unt, lapte integral. Vă puteți lua aceste grăsimi saturate din unt, carne și nu din produsele de fast-food, produse de patiserie.

Includeți în alimentație grăsimi monosaturate – avocado, uleiul de măsline, nucile, uleiul de sâmburi de struguri.

Grăsimile Omega-3 sunt altă categorie de grăsimi sănătoase care n-ar trebui să vă lipsească din alimentație. Acestea pot fi de origine vegetală: uleiul de in, uleiul de rapiță, uleiul de semințe de dovleac. Peștele oceanic este o sursă extraordinară de acizi grași Omega-3, de origine animal. Ssardinele, macroul, heringul, tonul, somon-ul, codul, fructele de mare – sunt bogate în acizi grasi omega-3 și ar trebui să se găsească în alimentație sănătoasă.

Acizii grași Omega-3 au foarte multe implicații în metabolismul organismului. Sunt antiagreganți plachetari, antiinflamatori, intra în constructia membranelor celulare care sunt dublu fosfolipide, sunt analgezici, protejează creierul de acțiunea nociva a anumitor substanțe, ne ajută să scădem în greutate. Ei nu se absorb decât dacă sunt în proporție de 1 la 4 maximum cu acizii grași Omega-6. In alimentația noastră curentă proporția este de 1 la 20. De aceea ar trebui să favorizăm absorbția grăsimilor Omega-3 în detrimental Omega-6“, a explicat dr. Ana Maria Iulian în cadrul Maratonului de Sănătate Secom®

Recomandări Secom®

Pentru completarea carențelor date de alimentația modernă sau anumite dezechilibre, Secom® recomandă:

Cod Liver Oil – sursă valoroasă de acizi grași Omega-3 din ulei purificat din ficat de cod arctic.

B-Complex 100 – formulă complexă de vitamine din grupa B, recomandat metabolismul normal al fierului și al macronutrienților, sinteza normal a cisteinei, homocisteinei, proteinelor, glicogenilor și a vitaminei D.

Super Enzymes™formulă pentru susținerea enzimatică a digestiei și absorbției nutrienților prin actiune sinergică la nivelul stomacului, intestinului subțire, colonului, ficatului și pancreasului.

Jarro-Dophilus EPS® – probiotice de ultimă generație cu rol principal în echilibrarea florei organismului. Produsul contribuie la echilibrarea florei microbiene, reglarea tranzitului intestinal (constipație, balonare, diaree), scăderea permeabilității intestinale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s